Gandurile mele in format electronic

Citeam intr-un ziar zilele trecute despre un domn intelectual care a tot incercat sa isi faca credit pentru masina la mai multe banci dar din cauza ca nu a reusit s-a enervat si a emigrat in strainatate. Acum are si masina si bani sa isi cumpere ce ii pofteste inima.

Un coleg de al meu care are 21 de ani fara o saptamana cu salariul de 350 de euro pe luna si-a cumparat masina recent si din cauza cheltuielilor pe care le-a avut cu inmatricularea si alte chestii conexe a trebuit sa se imprumute de la cunoscuti cu niste bani. Pentru a achita aceste datorii el s-a hotarat sa isi faca un credit la banca de 1000 de euro, cam trei salarii de ale lui.

Colegul meu si-a incercat norocul pe rand la OTP, Raiffeisen si Bancpost dar a fost refuzat pe rand de reprezentantul fiecarei banci nu din cauza ca nu are vechime pentru ca munceste de trei ani cu carte de munca ci pentru ca nu indeplineste varsta necesara acordarii unui credit. E absurd modul de gandire al bancherilor, omul are salariul cat o treime din valoarea sumei imprumutate ce conteaza cati ani are?

Cireasa de pe tort a fost cand a vorbit cu cei de la ABN Amro pentru credit si doamna i-a calculat rapid rata lunara pe care trebuia sa o achite: 26 de euro. “26 de euro? intreaba colegul meu mirat, dar pe ce perioada mi-ati facut creditul?” “Pe 8 ani raspunde dezinvolt interlocutoarea”. 8 ani pentru 1000 de euro?

Ce trebuie sa faci in tara asta sa te imprumuti de 1000 de euro?

Constantenii si nu numai sigur stiu intersectia de la Delfinariu ca fiind cea mai ciudata intersectie din tot orasul. Nefiind semaforizata decat atunci cand trece tramvaiul, mai ales vara in plin sezon cand mai toti soferii din alte orase care nu cunosc intersectia o blocheaza sau cate un cascat isi lasa masina aiurea.

Eu lucrez in cladirea ING care da exact in intersectia asta si mai scot aparatul sa imortalizez cateva momente de vis cu soferii ce trec prin aceasta intersectie a lui Papura Voda.

Edit: Si la cativa metri de intersectie pe o strada alaturata:

Cei care au urmarit serialul american Prison Break stiu cat de greu este sa evadezi dintr-o inchisoare de maxima siguranta in SUA. Actorul principal si-a tatuat harta inchisorii pe tot corpul si a intrat sa il ajute pe fratele lui condamnat la moarte pe nedrept planuind fiecare mic detaliu si luand in calcul fiecare varianta posibila pentru a duce planul sau la bun sfarsit. Dupa zile intregi de complicatii acestia reusesc sa evadeze dar sa nu uitam ca totul este fictiune. In realitate nu cred ca ar putea cineva sa evadeze dintr-o inchisoare americana asa de pazita cum era cea din serial.

Noi insa suntem mai speciali si avem personaje rupte parca din serialele americane care chiar reusesc sa evadeze din inchisori de MAXIMA securitate. Wow! Cum a fost posibil ca Ion Mihai si Acatrinei Mihai acesti Michael Scofield si Lincoln Burrows autohtoni sa evadeze dintr-o inchisoare asa de bine pazita cum este penitenciarul Poarta Alba?

Dupa planuri lungi acestia provoaca o pana de curent, apoi smulg gratiile de la fereastra la care au lucrat zi de zi timp de 6 luni de zile pentru a slabi-o cu un obiect improvizat. Asteapta apoi ca gardianul sa isi termine tura pe parcela sa ajung la primul gard unde isi ascunsesera o cazma acum o saptamana cand au fost la lucru la legume, au sapat o groapa rapid, au ajuns la cel de-al doilea gard unde si-au aruncat hainele peste sarma ghimpata si au demarat in tromba in masina unui complice care ii astepta. Aceasta a fost versiunea Hollywoodiana, cum s-a intamplat de fapt?

Nelu si cu Mihaita sedeau ei asa in celula cand au vazut ca a picat curentul. Si-au zis e un bun moment sa spalam putina si au tras nitel de gratiile celulei care erau prinse in chirpici. Au trecut fara nicio problema peste postul de paza al gardianului care probabil dormea impasibil si au ajuns la gard unde au scormonit o groapa cu mainile si au sarit cel de-al doilea gard intr-o portiune in care vechea sarma ghimpata se rupsese de la rugina si au luat-o usor la pas catre oras, oricum pana la efectuarea prezentei mai aveau sa treaca cateva ore.

Asa arata o inchisoare de MAXIMA siguranta in tara noastra. Cam asta este diferenta dintre statele occidentale si tarisoara noastra. Pe unul l-au prins aseara, al doilea urmeaza sa fie prins curand.

Mai multe detalii aici.

Traian Basescu, i-a decorat azi cu Ordinul National „Steaua Romaniei“ in grad de cavaler pe Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco si Tudor Petrov Popa, fostii detinuti politic din auto-proclamata republica Transnistriana, cunoscuti ca membrii grupului Ilascu.

Gigi Becali nu putea rata o asemenea ocazie si a mai facut putin tam tam pe seama generozitatii sale oferindu-le celor trei fosti detinuti cate 50.000 de euro “sa isi deschida o afacere”.

Eu am apreciat gesturile lor cu toate ca sunt convins au fost facute in goana de popularitate. Oamenii chiar merita, au propagat idei unioniste intr-un loc si intr-un moment in care nu stiu cati dintre noi ar fi facut-o, eram mic cand au fost judecati dar mai tin minte ca veneau cu tricolorul romanesc si il agatau de cusca in care erau tinuti in fata completului de judecata transnistrian.

Totusi ce m-a mirat pe mine este faptul ca din grupul Ilascu lipsea chiar Ilascu, fondatorul acestui grup. De ce nu a fost acesta invitat la Cotroceni alaturi de colegii cu care a suferit 15 ani in inchisorile transnistriene? De ce nu a primit bani de la nea Gigi? Raspunsul este unul simplu, pentru ca este parlamentar PRM. Mi se pare cam absurd faptul ca din cauza optiunii sale politice sa nu beneficieze alaturi de colegii de suferinta de avantajele oferite de Presedintele Romaniei sau cel al PNG. In fond daca stau sa ma gandesc tocmai nationalismul extremist chiar si dragostea fata de Romania i-a adus in situatia in care se afla. Credeti ca daca erau niste persoane cu gandiri liberale sau democrate ar mai fi sacrificat 15 ani din viata pentru o cauza nobila cum este Romania Mare? Ei nu si-au dorit nimic altceva deci titulatura de membru al Partidului Romania Mare li se potriveste ca turnat.

Sa nu ma intelegeti gresit eu nu simpatizez cu PRM, si parerea mea despre tribun este aceea care este (Balaceanca) dar bietul Ilascu s-a sacrificat el atata timp pentru tarisoara lui si nu primeste un ban de la nea Gigi sau o medalie sa le arate la nepoti doar pentru ca face parte din PRM.

Oricum ce m-a emotionat cel mai mult e ca oamenii au zis ca nu regreta deloc ce au facut si probabil ar mai face-o din nou daca ar fi nevoie, bravos dom’ne daca aveam si noi 10% din nationalismul lor eram departe acum.

Ma gandesc ce se intampla cu un copil de 7-8 ani care vede urmatorul videoclip. Care este mesajul pe care el il receptioneaza? Esti “smecher” daca vii cu badigarzii la scoala si te uiti sub fusta profesoarei, e “marfa” sa iti pui picioarele pe masa si sa copiezi de la “fraieri”.

Alo, CNA facem ceva cu instigarea generatiei urmatoare la incultura?

Prima oara am auzit de Gheorghe acum mai bine de 12 ani de zile. Avea o emisiune la Radio Sky Constanta cu numele de “Midnight Killer” si era inca de pe vremea aceea un personaj destul de controversat. Aroganta lui nu putea fi trecuta cu vederea, obisnuind sa inchida in nas ascultatorilor care intrau un legatura directa si nu erau de acord cu ideile pe care el le sustinea.

Apoi l-am vazut prezentand o emisiune in direct pe treptele Casei de Cultura din Constanta. Emisiunea care era facuta dupa formatul unei emisiuni italiene foarte urmarita in acea perioada de catre constanteni se numea Skaraoke si Gheorghe inmana microfonul curajosilor talentati sau mai putini talentati care urcau pe scena sa cante. Aceasta a fost prima sa experienta televizata.

Gheorghe s-a mutat la Bucuresti, intrand in ograda lui Sarbu, la Pro FM. A reluat acolo Midnight Killer-ul si ca si in Constanta a facut si in capitala destula valva fiind caracterizat de multi dintre ascultatori ca un grandoman, arogant si nesuferit.

Treapta dupa treapta Andrei Gheorghe a inaintat in scara ierarhica a jurnalismului si acum il privesc la Realitatea TV moderand o emisiune in prime time. Cine ar fi zis ca acel Gheorghe care le smulgea microfonul din gura pustilor pe treptele Casei de Cultura va ajunge sa modereze emisiuni cu teme de interes national?

In perioada electorala pentru referendumul ce s-a incheiat Andrei Gheorghe impreuna cu Robert Turcescu si Corina Dragotescu au avut probabil emisiunea cu cea mai mare audienta: “Tu alegi”. Ce cauta Gheorghe alaturi de nume atat de sonore din mass-media romaneasca? Nu voi intelege niciodata. Si nu voi intelege niciodata de ce un om care are in gura cuvinte ca “misto”, “cool”, “okey” poate fi privit ca un lider de opinie.

In emisiunea in care invitat a fost Dan Voiculescu, Andrei Gheorghe a fost pus la colt de catre patronul Antenei 1 spunand ca Gheorghe a fost concediat de la Antena 1 pentru ca nu a fost capabil sa faca audienta. Gheorghe a tacut mai toata emisiunea dar dupa ce interlocutorul a parasit studioul Realitatea TV se batea in piept ca el stie ceva despre Dan Voiculescu ce il poate compromite. Voiculescu a sunat atunci pe post si a intrat in legatura directa rugandu-l pe Gheorghe sa spuna ce stie. Gheorghe a lasat atunci capul in jos ca un invins, nu stia nimic dar trasatura personalitatii sale grandomane l-a determinat sa afirme contrariul.

M-am bucurat atunci cand am vazut ca un ziarist plecat din Constanta poate ajunge atat de departe dar de cand a aparut pe sticla Gheorghe ma dezamageste zilnic. Ma dezamageste atunci cand este arogant, atunci cand insceneaza emisiuni in care se transforma in Bruce Lee si arunca interlocutorii de la 3 metri inaltime, cand urla ca un descreierat sa isi spuna punctul de vedere intrerupandu-si interlocutorii, cand se crede atotstiutor si atotfacator, cand foloseste cuvinte ca “misto”, cand fumeaza iarba si se lasa prins si lista poate continua.

Nu imi place de Gheorghe, e prea vulgar si nu e deloc atat inteligent precum vrea sa para. Sunt curios cat o sa il mai tina Vantu in ograda realitatii. Si daca pleaca de la realitatea unde se va mai duce?

Dupa ce am vizionat cateva montaje de la revolutie pe youtube m-am hotarat sa downloadez si sa revad procesul lui Ceasuescu. Aveam 9 ani la revolutie inca mai am amintiri legate de acele momente si de acest proces si am dorit sa le reimprospatez.

Totul este clar pentru mine acum. Ceausescu stia de lovitura de stat, tot repeta acest lucru dar revolutionarii erau luati de valul schimbarii si nu aveau urechi sa auda. Au fost extraordinar de multe intoxicari:

• conturile lui Ceausescu din Elvetia (400 de milioane de dolari). Ceausescu a ramas masca la auzul acestei acuze. Nu cred ca au existat vreodata aceste conturi.
• mercenarii straini care trag in popor. Nu au fost niciodata mercenari straini. Erau toti ai nostrii care trageau in revolutionari. Cine a tras? Nici acum nu se stie dar cred ca se poate banui. Haosul facea parte din plan.

Stiti ce a zis Ceasescu atunci cand cineva din acuzatori i-a spui ca Marea Adunare Nationala (parlamentul de la vremea aceea) pe care Ceausescu o tot invoca a fost dizolvata si locul ei a fost luat de Comitetul Frontului Salvarii Nationale (FSN -> PDSR -> acum PSD) ? A zis urmatoarele:

“Poporul lupta in tara si va lupta pana la terminarea acestor bande de tradatori de tara care in legatura cu strainatatea , au organizat lovitura de stat”

Sa citim putin printre randuri, tradatorii de tara (se referea la FSN condus de Iliescu) in legatura cu strainatatea (Moscova) au organizat lovitura de stat. Si a avut dreptate poporul lupta si acum pentru inlaturarea acestora. Chiar azi se poarta o noua batalie dar Ceausescu stia.

Nu pot si nici nu este treaba mea sa te conving cu cine sa votezi dar nu fii indiferent. Du-te azi la vot si arata ca iti pasa de viitorul tau.

Romanii au un nivel de trai mult inferior fata de statele occidentale asta este un lucru cert. Salariile sunt pe la 20% - 25% din cat iau ei pe pozitii similare. Ceea ce e mai grav pentru noi insa e ca preturile bat cam pe la acelasi nivel, adica eu daca imi iau un mp3 player portabil platesc aceiasi bani pe care ii plateste un neamt, doar ca el are salariul de vreo 4 ori mai mare ca mine.

Vorbeam cu un prieten zilele trecute si imi spunea ca lui ii trimite un amic de-al lui haine si parfumuri din Statele Unite ca acolo sunt mai ieftine. Ce naiba? Dupa ce ca aia castiga cu mult mai mult decat noi se imbraca si mananca mai ieftin ca noi. In acest caz presupun ca banii nu sunt o problema pentru ei. Daca au bani atunci ce nevoi mai au occidentalii si americanii?

Mai toate problemele mele sunt legate de bani. De exemplu acum problema mea principala este ca nu pot lua credit de la banca sa imi iau o masina pentru ca lucrez la o firma infiintata acum cateva luni. M-am tot intrebat ce nevoi si dorinte au ei daca banii nu sunt o problema, dar stiam sigur ca trebuie sa aiba probleme. Asa este firea omului, nu poate sta linistit. Daca nu are probleme si le creaza el insusi, pana cand am gasit site-ul acesta care ilustreaza mai toate asteptarile si dorintele lor ceva in genul panourilor de le montau astia de la realitatea TV in piete si veneau batraneii de la cumparaturi, lasau sacosica jos si scriau ca vor sanatate. Pe langa batranei insa erau si alte doleante care majoritatea se rezumau la bani dar erau cateva grele rau de tot. Adica romanii au probleme in adevaratul sens al cuvantului. Am aruncat un ochi pe site-ul de mai sus si am vazut ce asteptari au ei de la viata:

• sa invete japoneza
• sa calatoreasca in cercul arctic
• sa bea mai multa apa
• sa se mentina in forma fizica
• sa viziteze toate statele SUA
• sa faca mai multe fotografii

wtf? Are you kidding me? Astea sunt probleme si asteptari? Pai sa veniti sa le cititi pe alea ale romanilor care le-au scris la Realitatea, sau sa cumparati cartea ca o sa o editeze acum. Deschid o paranteza, interesant cum face Vantu bani de pe problemele romanilor dupa ce a mai facut o data lucrul asta cu FNI-ul fara sa pateasca nimic.

Se zice ca e bine sa mai ai probleme in viata ca sa apreciezi mai mult momentele cand iti merge bine. Ei bine atunci eu cred ca romanii sunt campioni la apreciat momentele bune din viata pentru ca sunt atat de putine…

Citeam ce a scris i0nutzb despre tigani si mi-a venit in minte un episod pe care l-am trait acum cateva zile. Am iesit sa plimb catelul cand la o intersectie era o tigancuta din asta de asta de cerseste la masinile oprite la stop. Tipa din rasputeri “Am Pizzzzaaaaaa, Pizzzaaaaaa” si alerga cu o cutie de pizza prin intersectie neluand in seama soferii grabiti ce o claxonau isteric. Ii arata “prada” unui tiganel care alerga dupa ea sa-i zmulga cutia de pizza. Ea proteja cutia cu spatele in timp ce alerga bucuroasa catre trotuar. Am ramas uimit de modul in care se simteau pe strada aglomerata de trafic. Alergau nestingheriti ca si cum toata strada ar fi fost a lor. Dupa cateva minute am trecut pe langa ei, era tigancuta noastra cu inca trei “puradei” si “dileau” cate o bucatica de pizza. Nu erau decat niste resturi lasate de niste oameni satui pentru care acele bucati nu mai aveau nicio valoare. Pentru ei insa… Le sticleau ochii de bucurie in timp ce mancau bucatelele mici lingandu-se pe degete.

M-am gandit ce as fi facut eu daca nu mi-as permite sa imi cumpar o pizza, as fi flamand si cineva mi-ar fi dat niste resturi de pizza. As fugi probabil in cel mai ascuns cotlon si as manca-o singur fara sa le arat prietenilor sau fratilor mei, la fel de flamanzi pe ce am pus mana. O lectie de invatat de le ei, tiganii pe care ii privim cateodata cu atata prejudecata.